Monthly Archive

Ziduri.

In ziua in care m-am nascut, am cladit primul meu zid. Primul meu zid intre lume si mine.

Mai tarziu, adult fiind, am inceput sa cladesc altele, si altele. Ziduri din insatisfactie, ziduri de uitare, ziduri pentru ca inima imi era zdrobita, ziduri si granite in care sa ma pot simti acasa, ca atunci cand inchid usa dupa mine si ma retrag dupa cele 13765436548 ziduri, nimic si nimeni nu ma poate atinge. Read the rest of this entry »

E bine… confortabil, cald, primitor. Muzica e buna, berica si vin rosu… curcanul la cuptor emana maiasme care imi bucura simturile, asteptarea de dinaine de ospat. E bine, e diferit, dar e bine. Am sa ma las furat de senzatie….

Craciun. E Craciun. Dar cred ca este Craciun afara (unde ploua), Craciun in casa si Craciun in suflet.

Macar o data in an, cand viata nu te mai macelareste Read the rest of this entry »

Ma gandeam zilele astea ce ne aduce pe noi, oamenii, impreuna. Ce ne uneste si ce ne desparte.

Cararile noastre se intrepatrund uneori in cele mai ciudate moduri. Poate ciudat cand privesti in urma dar atat de simplu.
Ipostaze… hmmm. Ipostaze ale vietii sau ale gandurilor? Mereu fabrici ganduri. Undeva acolo, acel motoras nu se opreste niciodata. Uneori ma intreb daca existenta omului nu este compusa din altceva decat ganduri. Read the rest of this entry »

Perfectiune, dulce perfectiune… esti ca o fata morgana…

Mereu auzi in jurul tau, sunt convins, cuvantul perfect. Triumful omului asupra vietii este perfectul, ca valoare sau ca traire.

Guvernati de legi perfecte, traim intr-o societate perfecta, intr-o armonie perfecta cu natura si cu oamenii din jurul nostru. Totul e perfect, zambetul vanzatoarei, salutul unui prieten vechi, cei ce-ti spun pe sticla minciuni perfecte dintr-o politica perfecta, locul tau de munca e perfect, TU ESTI PERFECT.

Cu toti suntem perfecti. Doar ca ne trebuie prea mult ca sa realizam asta uneori. Read the rest of this entry »

Wow

Lumea scrie.

Ma uitam pe cateva bloguri, oameni de valoare, criterii si observatii, discutii neterminate sau de abia incepute (cam tot aia este sau poate nu… ma mai gandesc) oamenii ce scriu, oameni ce critica. Niciodata cei ce scriu nu critica :))

Era digitala este aici. Nu incepe, nu se termina, e aici. Nu am sa incep sa scriu tone despre cei ce-si trimit mailuri cand de fapt sunt vecini, sau locuiesc chiar in aceasi camera. Read the rest of this entry »

Bizar cum ma mai astern…

Scoica, cochilie, carapace. Invelis.

Ma preumblu de colo colo zilnic. Asternut intre mine si trecut, pactul de neagresiune ma lasa sa mai respir din cand in cand. Doar din cand in cand. Am stari, asa ca vremea cred, imi spunea cineva, candva, undeva, cumva.

Mai obosit ca ieri, astazi privesc muntii din mine si ma catzar. Cate un pic, pic, pic.

Unde merg, ma intreba vantul? Nu stiu sa-i raspund. As vrea. Dar incremenit intr-o orbire oarba, ma catzar… Read the rest of this entry »